Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘bambină’

Este cald, meteorologii au anunţat 36 de grade. Dar noi oltenii din Câmpia Română suntem obişnuiţi vara cu astfel de temperaturi, iar plăcerea pescuitului este mai mare decât numărul gradelor de afară. În plus, pescuim seara, noaptea şi dimineaţa, când temperaturile, fiind mai mici, sunt mai uşor de suportat.

Ne-am pregătit codiţele, care pentru caras, cu două ace, care pentru crap cu un ac, mai mare, evident,le-am ordonat în cutie, plumbii cu momitoarele, nada şi momelile. Pentru momeală ne-am luat râme de bălegar, roşii, viermuşi, coropişniţe ca momeală vie şi pufuleţi ca momeală uscată. Când am ajuns, era încă destul de cald, dar până am lansat la apă, soarele începuse să se retragă, aşa cum se vede în imaginea superbă de mai sus. Aşteptăm şi în mijlocul naturii suntem singuri cu gândurile noastre. E linişte. Se aude doar clipocitul apei când sare vreun peşte sau glasul timid al unei păsări. Şi gândurile zboară, se joacă, se împletesc şi se despletesc, se încâlcesc şi se descurcă singure. Oare ne putem înfrâna gândurile ? Sau măcar le putem canaliza într-o direcţie dorită ? Răspunsul este DA, depinde doar de noi, de ceea ce ne preocupă, de ce ne dorim şi ce suntem dispuşi sa facem să ne realizăm dorinţele. Hei ! O bambină s-a mişcat puţin ! Şi încă o dată! Mulinăm lin, cu grijă ca peştele să nu ne scape. Se apropie de mal, uite ce plătică frumoasă şi nervoasă ! Reîncărcam cu momeală, umplem şi momitorul şi aruncăm în apă din nou. Din nou singuri cu gândurile noastre în liniştea serii. Locul este de o frumuseţe rară, pe malul stâng al Oltului în spatele nostru este un câmp cultivat cu lucernă. Se aude zgomotul unei unelte care coseşte . În aer pluteşte un miros suav, de flori de câmp, de fân proaspăt cosit, e greu de definit, dar este tulburator ! Plătica noastra se zbate în juvelnic, iar lipăitul ei ne face să privim mai atent la bambinele fosforescente agăţate de firele lansetelor. Numarul pescarilor care trec în sus şi in josul râului creşte. Când am ajuns noi, aveam alături doar pe Wong, un chinez stabilit în Turnu Măgurele după cum am aflat spre dimineaţă. Şi mişcările bambinelor noastre s-au înmulţit.

Curând incă vreo două plătici au ajuns în juvelnicul nostru, apoi, când Luna nu se ivise încă iar deasupra capului nostru se vedea foarte clar Carul Mare totul s-a liniştit, nici o tremurare de bambină măcar. Poate nu trebuia să stăm şi noaptea… Vom vedea spre dimineaţă.

Spre dimineaţă, cu greu păstram ritmul impus de plăticile flămânde. Dar când soarele s-a ridicat, o dată cu el s-a ridicat şi temperatura, oboseala îşi spunea şi ea cuvântul, iar noi, cu câteva kilograme de plătici în juvelnicul nostru, am strâns uneltele de pescuit şi ne-am îndreptat spre casă.

 

 

Anunțuri

Read Full Post »