La Chilii

E iunie.Pescuitul  este legal. perioada de interdictie s-a incheiat.Vremea este superba iar solunarul arata sanse mari de succes la pescuit.

Am pregatit totul de cu seara, iar dimineata, devreme, pornim cu avant, cu speranta si cu incredere spre batranul nostru Olt. Locul vizat se afla in amonte de localitatea Farcasele, si se numeste dupa satul din apropiere La Chilii.

Pescuitul in aceasta zona, se face pe dalele mari de ciment, este usor incomod, dar frumusetea momentului este data de „muzica” ce razbate din crangul de pe malul drept al Oltului, sustinuta de pasarele.

Pescuim la caras. Pescuitul la caras in iunie se face la momeala vie : rame, viermisori, dar si la cubulet de mamaliga si la bobite . Este bine sa acoperim momitorul cu nada preparata din mamaliga simpla, facuta in casa, framantata cu Profi Mix. Aceasta este o nada ecologica, fara conservati si coloranti chimici. Pentru perioadele mai reci, primavara sau toamna, putem folosi aceasta nada amestecata cu larve sau viermusi.

Dupa ce am ajuns si ne-am ales locul, am trecut la pregatirea uneltelor de pescuit. Mai intai, am fixat suportii de lanseta, am pus apoi mulinetele pe lansete, coditele, plumbii, nada si momeala.

Am aruncat cu  lansetele, le-am asezat aliniate ca pe niste soldatei si apoi am asteptat. Bambinele  ne vor avertiza vizual asupra incercarilor pestilor de a se hrani din „bunatatile” pe care le-am pregatit. Am avut astfel timp sa admiram rasaritul soarelui oglindit in apa Oltului, peisajul mirific care insoteste raul si sa ascultam un concert dat de pasarelele din padure acompaniate de cele de pe suprafata Oltului.

Iata ca primul oaspete ne face sa tresarim, mulinam incet, cu atentie, si in apropierea malului zarim trofeul : un frumos caras, mare si rotofei, care ne incanta privirea si ne gadila orgoliul de pescar. Acesta a fost primul. I-au urmat altii.Incantare.

Bucuria de a-ti exercita maiestria in arta pescuitului, dar si faptul ca aceasta activitate se desfasoara in mijlocul naturii, face din pescuit o adevarata placere.

Read Full Post »

Sa pescuim caras

Carasul isi are originea in nordul Asiei.De aici acest peste din familia ciprinidelor s-a raspandit in China ca peste ornamental, cu solzii de culoare rosie si aurie.Din China s-a raspandit in toata lumea, fiind foarte putine zone geografice in care nu traieste carasul.

Carasul argintiu nu se stie daca este o adaptare la mediul european sau alta varietate de culoare .El se intalneste in toate apele de ses, atat in baltile mici si caldute, cat si in apele reci din lacurile de acumulare.Interesant este faptul ca majoritatea sunt femele, acest lucru datorandu-se faptului ca dupa doi ani masculii supota o transformare a organelor genitale, devenind femele. Carasul se hraneste si cu hrana vegetala dar si cu moluste, vietuitoare subacvatice , cu pestisori mici.

Pescuitul carasului difera in functie de anotimp: primavara se pescuieste in apele mici si langa maluri, vara in apele mai adanci unde temperatura apei este constanta.Pescuitul carasului se face si cu undita dar si cu lanseta, fiind un pescuit de finete.

• In general, se pescuieste cu o undita de 4-5 m, cu firul strunei de 0.15 mm iar carligul de 10-12 pentru mamaliga sau grau fiert si 8-10 pentru rama, plumbi mici, cu pluta usoara.
• Pentru cei care vor sa prinda exemplare mai mari,de 800g si peste, lansetele sunt singura solutie.Lungimea acestora se recomanda sa fie de 3.4 – 3.9 m, cu ele aruncandu-se 20-60g.Mulinetele trebuie sa aiba frana reglabila fina, cu fir de 0.2-0.22 mm.Cel mai indicat este sa se foloseasca spiralele culisante sau de capat de 10-20g astfel incat cu tot cu nada sa ajunga la 60g.

De obicei nada se va compune din mamaliga cu srot de floarea soarelui, sofran si bucatele de rame, taiate marunt.

Pescuitul carasului se face din primavara devreme pana toamna tarziu daca apele nu se racesc brusc.Carasul este un peste cu carnea dulce, foarte gustos, care se poate prepara in multe feluri.

FIR INTINS !

Read Full Post »

Sa pescuim pe Oltul de jos

Cand zic Oltul de jos, ma refer la partea raului care este aproape de varsarea sa in Dunare.

Ce rau mai tumultos avem decat Oltul? Asadar, pescuitul in acest rau este o aventura! De-a lungul raului sunt hidrocentrale si multe balastiere.

Ce inseamna pescuitul in balastiera? Inseamna ca arunci nada si momeala intr0 groapa adanca, din care s-a scos balast si care ulterior a fost acoperita de apa, unde deja a crescut vegetatie multa si se aduna bancuri de pesti  sau rapitori solitari (somn, salau).

De la Slatina spre varsare, gasim multe locuri cautate de pescari, multi dintre ei vin de departe cu corturile si prietenii, transformand partida de pescuit intrun mic concediu relaxant. Astfel, un loc cautat este Malu Rosu unde gasim si o ‘balta cu fier’,  asa cum o numesc localnicii.In aval, la Chilii poti prinde carasi ‘la palma’ si daca mergi mai jos, la „stalp” poti pescui adevarate capturi, in balastiera.

Pescarii pentru care hobby-ul este ca o gura de aer proaspat, cunosc zona de la Babiciu, unde  albia veche a Oltului a fost concesionata si populata cu crap iar in zona s-a constituit un loc de agrement deschis in lunile de vara.

Nu putem sa nu trecem in revista si Izbiceni-ul si chiar si Islaz-ul unde fiind chiar la Dunare putem pescui si exemplare rare.

Sa pescuim asadar pe Oltul de jos ! Fir intins !

Read Full Post »

Pescuitul primavara

Este primavara ! Soarele a capatat mai multa stralucire, norii sunt putini si subtiri, iar natura se trezeste la viata.Pe malul Oltului, batranului nostru rau, salciile au inceput sa inverzeasca primenindu-se ca de sarbatoare, iar verdele ierbii ne incanta ochii si ne limpezeste mintea.Pasarelele ciripesc, muncesc pentru cuibul cel nou, zburda si se joaca.Este minunat cum renaste natura iar si iar…si odata cu ea, noi ne umplem de speranta, dorinta, incredere in noi.

Sa mergem dara in natura, sa ne lasam incantati de frumusetile din jurul nostru sa respiram aer proaspat cu miros de pamant reavan, departe de nebunia urbana, sa ne lasam prada hobyului nostru, sa pescuim !

Acum, somnul incepe sa urce agale in amonte sa-si depuna icrele, mreana se pregateste de ospat dupa o iarna lunga si saracacioasa, carasul viseaza la viermisori, iar avatul la multi obleti.Iar noi visam captura de care vom povesti multora.

Dupa ce am asezat lansetele aliniate ca niste soldatei, dupa ce ne-am asezat confortabil in asteptarea clopotelului sau saltului bambinei, ne ramane timp sa meditam, sa ne ordonam gandurile, asteptarile si/sau deciziile. Nimic nu se compara cu o zi de pescuit !

 

 

Read Full Post »

Sa pescuim un somn

Pescuitul somnului este poate cel mai dificil, pentru ca fiecare pescar vizeaza mai ales  exemplarele mari, dorind sa prinda un somn cat mai mare si nu „moace” de 0.5-1 kg. De aceea pescuitul acestor exemplare este  foarte diferit de cel al celorlalti pesti, de mai mici dimensiuni.
Trofeele de somn,  de peste 20 de kilograme se gasesc in raurile mari (Olt, Mures, Prut, Siret, Cris), in Dunare si Delta acesteia, precum si in lacurile mari de campie.
In general, somnul este sedentar, el se misca prea putin in jurul locului de vanatoare, localnicii cunosc aceste locuri (fiind un peste „de loc”, acolo unde s-a prins un somn mare, peste catva timp va veni un altul sa-i ocupe locul). Pescarilor aflati la pescuit doar pentru o zi-doua nu le ramane decat sa se ghideze dupa experienta si configuratia locului. Un copac prabusit in apa, un cotlon sapat in malul raului, o groapa din mijlocul lacului sunt tot atatea locuri preferate de somn.Ca regula generala, somnul se gaseste acolo unde are sa se ascunda, adica in preajma oricarui obstacol aflat in apa.
Somnul mai mare pleaca la vanatoare noaptea  si uneori se aude plescaitul pe care il face la suprafata apei cu coada. Somoteii vaneaza in carduri, chiar si in timpul zilei.
Momeala folosita la prinderea somnului este foarte diversa. Se folosesc cu succes coropisnitele, caraseii, ramele mari serpesti, broscutele, tiparii.
Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Se poate trage pe carlig, dar astfel nu va mai atrage pestele decat prin miros si partial prin vaz. Mai bine o legam de tija carligului cu ata, tinand-o astfel vie o perioada mai mare de timp si sporindu-i sansele de a fi reperata datorita miscarilor ei.
Caraseii de circa 10-15 cm ii prindem in carlig fie de buza superioara, fie de spate, avand grija sa nu le lovim coloana vertebrala. Atat caraseii cat si tiparii ii prindem fie la undita, la mal, fie cu un halau (napatca).
Ramele serpesti le scoatem chiar de pe malul baltii. Sunt de culoare neagra-verzuie, aspre la pipait si foarte rezistente, de dimensiuni mari. Cea mai mare pe care am prins-o a fost de aproape 1 cm diametru si 30 cm lungime. Cel mai bine se pun in buchet pe un carlig cu tija lunga, numarul 1/0. Fiind rezistente nu vor putea fi mancate de pestii mici si vor ramane mult timp pe fundul apei in asteptarea somnului vizat. Sunt o momeala buna si pentru crapul mare, astfel ca putem avea surpriza sa prindem un astfel de peste.
Broscuta se prinde trecandu-i carligul printre oasele picioarelor din spate. Se pune pe fir in apropierea ei o bucatica de pluta care sa o impiedice sa se ascunda in malul de pe fund. Din 10 in 10 minute se scoate la suprafata pentru a-i permite sa respire.
Nadirea nu se practica la pescuitul somnului, poate doar de catre unii localnici care stiu precis unde isi are salasul, cu mate de gaina, resturi alimentare in descompunere.
Lanseta va fi de 3-3.5 metri pentru pescuitul de pe mal si de 2.50-3 metri la pescuitul din barca, cu o actiune de minim 50-100 de grame. Materialul din care este construita poate fi carbon dar si fibra de stica solida este buna, mai ales datorita actiunii sale telescopice.
Mulineta va fi una mare, cu o capacitate de minim 100 metri de fir de 0.40. Cel mai bine ar fi sa puneti pe ea cam 150 de metri de fir, nu putine fiind cazurile cand un somn nu a putut fi oprit desfasurand tot firul de pe mulineta. Iar cand acel somn este captura vietii, regretele de a nu fi avut fir suficient sunt tardive. Mulineta poate fi atat cu tambur fix dar si cu tambur rotativ, sau o mulineta multiplicatoare.
Nailonul va avea diametrul in functie de talia pestelui cautat, dar oricum peste 0.35 mm. Pe mulineta se vor pune 100-150 metri de fir. Struna pentru pescuitul la somn va fi metalica pentru exemplarele mari, din sarma de otel de 30-40 cm lungime. Pentru somnii mai mici de pana la 5 kg se poate folosi si o struna dintr-un nailon mai gros, de 0.60mm.
Carligele vor fi cu tija lunga, mari, deoarece somnul are gura mare. De obicei se folosesc numerele 2/0-1/0 pentru carasel, broasca, 1-2 pentru pescuitul cu rama.
Plumbul va fi de o greutate care sa permita lansarea monturii si tinerea acesteia (carasei, tipari) pe loc.Se poate pescui atat cu lanseta cu pluta (fixa sau culisanta), fie cu lanseta cu plumbul pe fundul apei. Se lanseaza in apropierea locului banuit a avea somn, cu grija pentru a nu strica momeala din carlig mai ales atunci cand aceasta este un pestisor viu sau o coropisnita. Atentie de asemenea pentru a nu depasi puterea de aruncare a lansetei si a risca ruperea acesteia. Lanseta va fi supravegheata tot timpul iar atunci cand este lasata nesupravegheata (cu totii stim ca de obicei chiar in astfel de momente trage pestele) este bine sa fie legata de maner cu o sfoara legata de un copac, o piatra.
Inteparea somnului se face puternic, pentru a asigura patrunderea carligului in gura osoasa, plina de dinti. Vom astepta cateva momente, pentru a fi siguri ca momeala a fost inghitita de catre somn si abia apoi vom intepa.
Scoaterea somnului mare la mal este cea mai dificila parte a pescuitului acestuia. In primul moment acesta nu se misca, parand ca am agatat o cioata. Il putem scoate din aceasta stare ciupind usor firul lansetei si producand astfel vibratii.
In momentul imediat urmator, cand realizeaza ca ceva nu este in ordine, somnul pleaca in viteza si de obicei acesta este punctul critic. Poate sa intre in adapostul sau de sub apa, sa se indeparteze fara sa-i pese prea mult de noi sau sa rupa firul datorita unei frane prea tare stranse. Daca nici una din aceste situatii nu se intampla si reusiti sa mentineti contactul cu pestele, aveti toate sansele sa-l vedeti pe mal.
Obosirea somnului se realizeaza ritmic, aducandu-l treptat cu gura la aer, fara a-l grabi, nu rare fiind drill-urile de 30-50 de minute, in functie de talia pestelui. Dificultatea luptei cu somnul nu consta atat in zbaterea acestuia cat in greutatea sa, de care stie sa profite indoindu-se ca un arc si ramanand pe fundul apei.
Odata obosit si adus la mal sau langa barca, somnul poate fi ridicat cu minciogul (atunci cand incape), cu gafa (un instrument de intepat foarte bine ascutit si curbat ca un carlig) sau cu mana bagata in gura pestelui. Unii folosesc si un retevei de lemn cu care lovesc pestele in cap cand acesta ajunge la mal.

Read Full Post »